Atât sleeve-ul laparoscopic cât și cel endoscopic conduc la pierderi semnificative în greutate, însă gradul diferă.
Eficiența sleeve-ului gastric laparoscopic: Această operație este în prezent un standard de aur al chirurgiei bariatrice pentru obezitate – rezultatele de pierdere ponderală sunt de obicei foarte bune. În primul an după intervenție, pacienții pot pierde în medie între 50% și 70% din excesul de greutate corporală (excess weight loss), ceea ce corespunde adesea la aproximativ 20-30% din greutatea totală a corpului. De exemplu, un pacient care avea 120 kg (cu ~40 kg peste greutatea ideală) poate slăbi 25-30 kg sau chiar mai mult în decursul primului an. Unele statistici medicale arată că, în medie, pacienții ajung să piardă aproximativ 25% din greutatea corporală totală după sleeve-ul chirurgical. Desigur, rezultatele individuale variază în funcție de disciplina pacientului (dietă, mișcare) și de metabolismul său. Este important de menționat că scăderea în greutate continuă și în al doilea an postoperator (mai lent), iar studiile pe termen mai lung arată că o bună parte din greutatea pierdută se menține pe termen lung, mai ales dacă pacientul își menține obiceiurile alimentare sănătoase. Sleeve-ul laparoscopic ajută și la reducerea senzației de foame – prin îndepărtarea fundului stomacului se reduce nivelul de grelină (hormon al foamei), ceea ce face pacienții să aibă un apetit mai scăzut. De asemenea, multe probleme de sănătate legate de obezitate (diabet de tip 2, hipertensiune, apnee de somn, etc.) prezintă ameliorări sau chiar remisiuni după scăderea masivă în greutate obținută prin această operație.
Eficiența sleeve-ului gastric endoscopic: Fiind o procedură mai nouă, ne-chirurgicală, sleeve-ul endoscopic oferă și el o pierdere semnificativă în greutate, însă în general nu la fel de mare ca operația laparoscopică. Studiile și experiența clinică de până acum arată că pacienții pot pierde, în medie, circa 15-20% din greutatea corporală totală în primul an după gastroplastia endoscopică. De exemplu, un pacient de 120 kg ar putea slăbi aproximativ 18-24 kg într-un an cu ajutorul acestei proceduri. Unele date din clinici specializate raportează și procente ușor mai mari (20-25% din greutatea totală), mai ales la pacienții foarte cooperanți, astfel încât intervalul de scădere poate varia. Un articol recent menționează o scădere medie de 20-30% din greutatea corporală la pacienții care au făcut ESG – probabil la capătul superior al intervalului pentru cei mai determinați pacienți. Cert este că toți pacienții trebuie să adopte un stil de viață sănătos după procedură; altfel, indiferent de metodă, se poate să nu piardă suficient sau să reia în greutate. Eficiența ESG se apropie de cea a operației la pacienții cu obezitate ușoară, însă pentru obezitate moderată/morbidă (IMC foarte mare) este posibil ca pierderea cu metoda endoscopică să nu fie suficientă. În astfel de cazuri, se poate lua în considerare totuși ESG ca prim pas, pacientul slăbind o parte din exces, urmând ca ulterior – dacă e nevoie – să se recurgă și la o operație chirurgicală. Un avantaj al ESG este că, dacă rezultatele sunt suboptimale, procedura poate fi repetată sau pacientul poate fi convertit ulterior la o intervenție bariatrică chirurgicală (stomacul rămânând neatins anatomic, se poate face ulterior un sleeve laparoscopic sau bypass gastric dacă se dorește).
Comparând direct eficiența: Sleeve-ul laparoscopic produce, în general, o scădere ponderală mai mare și mai rapidă. Acesta este motivul pentru care rămâne recomandat pentru pacienții cu grade de obezitate mai avansate. Sleeve-ul endoscopic oferă o scădere ponderală semnificativă, dar mai moderată, adecvată mai ales pentru cei cu exces de greutate mai mic sau care vor o procedură cu risc mai mic. Ambele metode necesită menținerea unei diete sănătoase și a unui program de exerciții; niciuna nu este o “soluție magică” permanentă fără efortul pacientului. Este important că, indiferent de procedură, pierderea în greutate este durabilă doar dacă noile obiceiuri alimentare și de viață se mențin pe termen lung – altfel, poate apărea recăpătarea kilogramelor în câțiva ani.
Riscuri și complicații posibile
Orice procedură medicală, fie ea chirurgicală sau endoscopică, implică anumite riscuri. Vestea bună este că ambele variante de sleeve gastric s-au dovedit relativ sigure comparativ cu alte intervenții, însă există diferențe în tipul și frecvența complicațiilor posibile.
Riscuri la sleeve-ul gastric laparoscopic: Fiind o operație, există riscurile generale asociate chirurgiei și anesteziei. Complicațiile majore sunt rare, dar pot include: sângerare internă (hemoragie din marginea tăiată a stomacului sau din vase lezate), infecții (la nivelul inciziilor sau intraabdominal), scurgerea conținutului gastric prin linia de sutură (așa-numita fistulă sau dehiscență, când capsarea stomacului cedează pe o mică porțiune – este una dintre cele mai serioase complicații posibile), stenoza (îngustarea excesivă a tubului gastric) sau tromboze (cheaguri de sânge postoperator, de exemplu în picior – flebită – care pot migra în plămâni). Incidența complicațiilor grave în centrele cu experiență este relativ redusă (de ordinul câtorva procente). De exemplu, riscul de fistulă gastrică post-sleeve laparoscopic este sub 2- 3%, iar mortalitatea operativă este sub 0.1%. Totuși, datorită acestor riscuri mici dar existente, pacienții sunt monitorizați atent în spital și li se oferă profilaxie (precum medicamente anticoagulante pentru prevenirea cheagurilor, antibiotice etc.). Pe termen lung, unii pacienți pot dezvolta reflux gastroesofagian (arsuri la stomac) sau agravarea acestuia, deoarece stomacul fiind mai mic și sub presiune, acidul poate urca mai ușor în esofag – un procent notabil de pacienți raportează reflux după sleeve. De asemenea, pierderea rapidă în greutate poate duce la litiază biliară (pietre la fiere) în primul an, motiv pentru care uneori se recomandă medicamente sau chiar scoaterea preventivă a vezicii biliare dacă există factori de risc. Deficitele nutriționale după sleeve-ul gastric sunt mai rare comparativ cu bypass-ul gastric, dar pot apărea carențe de vitamine (B12, vitamina D, fier etc.), motiv pentru care medicul va recomanda suplimente și controale periodice. Nu în ultimul rând, există riscurile oricărei anestezii generale și ale oricărei intervenții abdominale (de exemplu, reacții la anestezic, probleme cardiace/anestezice, foarte rar complicații precum leziuni accidentale ale altor organe în timpul operației). Per total însă, profilul de siguranță al sleeve-ului laparoscopic este bine stabilit, majoritatea complicațiilor fiind prevenibile sau tratabile dacă sunt detectate la timp. Pentru a minimiza riscurile, este esențial ca pacientul să fie bine pregătit (evaluare preoperatorie completă) și operat de o echipă chirurgicală experimentată, urmând apoi riguros recomandările medicale în perioada de recuperare.
Riscuri la sleeve-ul gastric endoscopic: Procedura endoscopică evită multe din riscurile asociate intervenției chirurgicale, însă nu este complet lipsită de posibile complicații. În timpul sau după ESG, pot apărea sângerări la nivelul mucoasei gastrice (de la locul suturilor) – de obicei minore și care se opresc de la sine sau pot fi controlate endoscopic imediat. Un risc rar, dar serios, este perforația stomacului (o gaură în peretele stomacului cauzată accidental de instrumente sau de tensiunea suturilor). Incidența perforației este foarte scăzută (sub 1%) și, în caz că se întâmplă, poate necesita intervenție chirurgicală de urgență pentru repararea stomacului. Unii pacienți pot experimenta greață, vărsături sau dureri abdominale mai puternice după procedură – acestea de regulă sunt temporare și cedează cu tratament medicamentos. La fel ca la varianta chirurgicală, există riscul de reflux gastroesofagian sau de accentuare a arsurilor la stomac după procedură, deși unele studii sugerează că refluxul poate fi chiar mai puțin frecvent și mai ușor decât în cazul sleeve-ului chirurgical (pentru că anatomia stomacului nu este modificată atât de drastic). Complicațiile grave sunt foarte rare în cazul sleeve-ului endoscopic – conform specialiștilor, sub 1% dintre pacienți prezintă probleme majore. Un avantaj este că, neexistând incizii, nu există riscul de hernie incizională sau infecții ale plăgii. De asemenea, timpul scurt de spitalizare scade riscul de infecții nosocomiale. Per ansamblu, ESG are un profil de siguranță excelent, în parte datorită naturii sale minim invazive. Cu toate acestea, pacientul trebuie să respecte întocmai indicațiile post procedură (în special dieta lichidă la început) pentru a evita tensionarea prematură a suturilor interne. În cazuri rare, dacă suturile nu sunt bine tolerate sau apar complicații tardive, există posibilitatea îndepărtării endoscopice a suturilor sau conversiei la chirurgie bariatrică clasică.
Comparând siguranța celor două metode: Sleeve-ul endoscopic are tendința de a avea mai puține complicații majore și un risc ușor mai scăzut per total, deoarece evită trauma chirurgicală extensivă. Practic, riscurile cele mai grave asociate cu operatia (fistule, infecții abdominale severe, complicații anestetice) sunt mult reduse în ESG. Studiile comparative arată că rata complicațiilor severe este sub 1% la sleeve-ul endoscopic, în timp ce la cel laparoscopic este de câteva procente (dar tot mică). Totuși, este important de subliniat că sleeve-ul gastric laparoscopic, deși mai invaziv, este efectuat de rutină în multe spitale de ani de zile și complicațiile rămân rare atunci când procedura este realizată de echipe cu experiență. Decizia între cele două se va baza în principal pe profilul pacientului și nu doar pe teama de complicații – un pacient cu obezitate severă poate avea mult mai mult de câștigat de la scăderea ponderală masivă a unei operații, chiar dacă implică riscuri ușor mai mari, comparativ cu un pacient cu obezitate moderată care poate opta pentru o procedură mai blândă. Indiferent de metodă, supravegherea medicală atentă și aderarea la recomandările post-procedură vor reduce riscurile și vor asigura o recuperare sigură.
Concluzia finală: atât sleeve-ul laparoscopic cât și cel endoscopic pot oferi șansa unui nou început pacienților care se confruntă cu kilogramele în plus și complicațiile lor. Indiferent de metoda aleasă, succesul pe termen lung depinde de angajamentul pacientului de a-și schimba stilul de viață – alimentație sănătoasă, control al porțiilor, activitate fizică regulată și monitorizare medicală. Prin colaborarea strânsă cu medicii (chirurg, gastroenterolog, nutriționist, psiholog), pacienții își pot atinge obiectivele de greutate într-un mod sigur și își pot îmbunătăți semnificativ starea de sănătate și calitatea vieții. Consultația de specialitate este primul pas – un dialog deschis cu medicul va clarifica orice nelămuriri și va pune bazele unui plan de tratament personalizat, fie el endoscopic sau chirurgical, pentru o viață mai sănătoasă.
